Consilierul prezidențial Radu Burnete a evidențiat o problemă majoră a economiei românești: sectorul privat, cu aproximativ 5 milioane de angajați, nu poate susține pe termen lung întregul aparat bugetar, care numără peste 1,3 milioane de persoane. Această dezechilibru este amplificat de rata scăzută a ocupării forței de muncă – doar 64% dintre românii apti de muncă au un loc de muncă, în timp ce media regională se situează între 75% și 76%.
Burnete a subliniat că, deși raportul dintre numărul de bugetari și populația totală este sub media europeană, situația se schimbă atunci când se ia în calcul numărul redus de persoane active. „Cei care lucrează în privat trebuie să susțină, prin taxele și impozitele plătite, un sistem public care, în condițiile actuale, pare prea mare”, a explicat el.
O altă problemă care agravează presiunea asupra sectorului privat este evaziunea fiscală și economia subterană. „Dacă o parte semnificativă a activităților economice nu sunt declarate, povara cade în mod disproporționat pe cei care își plătesc corect obligațiile fiscale”, a adăugat consilierul.
În plus, Burnete a menționat că președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au ca prioritate combaterea evaziunii fiscale și reducerea economiei gri. „Nu este corect ca unii să plătească mereu, iar alții să scape. Această inechitate trebuie eliminată”, a afirmat el.
O altă direcție de reformă ar fi optimizarea aparatului bugetar. „Există zone în care statul este subdimensionat – cum ar fi în cazul autorizațiilor care durează prea mult – dar și zone în care este supradimensionat. De exemplu, unele consilii județene au 100 de angajați, altele 400, deși diferențele dintre județe nu justifică o asemenea disproporție”, a precizat Burnete.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în februarie 2025, în instituțiile publice lucrau peste 1,3 milioane de persoane, dintre care 64% în administrația centrală. Această creștere constantă a numărului de bugetari ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea pe termen lung a sistemului.
