Într-o mișcare controversată, guvernul a decis să își asume răspunderea pentru un pachet de măsuri fiscale care include majorarea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public până în 2026. Decizia a stârnit nemulțumiri atât în rândul opoziției, cât și în cel al sindicatelor, care au organizat proteste în fața Parlamentului.
Primul-ministru a recunoscut că încrederea publică în guvern este scăzută, dar a cerut cetățenilor să aibă răbdare, promițând că măsurile vor aduce echitate și eficiență pe termen lung. În același timp, partidele de opoziție au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură pentru a bloca implementarea acestor schimbări.
Detaliile măsurilor fiscale
Printre modificările adoptate se numără:
– Introducerea unui impozit pe dividende de 16%.
– O taxă suplimentară de 2% pentru bănci, aplicabilă între 1 iulie și 31 decembrie 2026.
– Majorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile peste 3.000 de lei.
De asemenea, după dezbateri, guvernul a reintrodus o bursă lunară de 700 de lei pentru mamele minore reintegrate în sistemul educațional, după ce inițial fusese eliminată.
Procedura de asumare a răspunderii
Guvernul a ales să adopte aceste măsuri prin procedura accelerată de asumare a răspunderii, fără dezbatere parlamentară prealabilă. Opoziția are acum trei zile pentru a depune moțiune de cenzură, dar șansele de succes sunt minime, dată fiind majoritatea solidă pe care o deține coaliția de guvernământ.
Pentru ca moțiunea să treacă, ar fi nevoie de 233 de voturi din cele 465, dar opoziția dispune doar de aproximativ 134, iar chiar și acestea sunt incerte din cauza unor parlamentari neafiliați sau excluși din partide.
Următorii pași
Dacă moțiunea de cenzură e respinsă, proiectul va fi adoptat automat, dar poate fi contestat la Curtea Constituțională sau trimis înapoi pentru reexaminare la cererea președintelui. În caz contrar, măsurile vor intra în vigoare, marcând un pas major în politica de austeritate a guvernului.
În contextul presiunilor europene pentru reducerea deficitului, aceste decizii sunt prezentate ca fiind necesare, dar impactul lor asupra economiei și populației rămâne de văzut.
