Vicepremierul Tanczos Barna a punctat, într-o recentă apariție publică, cauzele deficitului bugetar record înregistrat de România. Potrivit acestuia, deciziile privind majorări nesustenabile ale salariilor și pensiilor, precum și investițiile excesive, au dus la dezechilibre financiare grave.
Tanczos a subliniat că banii publici nu au dispărut, ci au fost direcționați către beneficiari precum pensionari, bugetari sau firmele implicate în proiecte de infrastructură. Totuși, aceste cheltuieli au depășit limitele rezonabile, afectând credibilitatea țării pe plan internațional și crescând costul împrumuturilor.
„Am ajuns la un deficit de 9,3% din PIB, ceea ce a erodat încrederea partenerilor noștri. În ultimele luni, cea mai mare provocare a fost să reconving instituțiile europene și agențiile de rating că România poate reveni pe un drum sustenabil”, a declarat fostul ministru al Finanțelor.
El a menționat că, anterior, țara se afla deja într-o procedură de deficit excesiv, iar situația s-a agravat în loc să se îmbunătățească. Acest lucru a impus măsuri urgente pentru restabilirea echilibrului bugetar și asigurarea unei colectări eficiente a veniturilor.
Potrivit unor documente interne, autoritățile au fost avertizate încă din august 2024 cu privire la riscul unui deficit mult mai mare decât cel prognozat inițial. Ministrul de Finanțe și alți oficiali au semnalat necesitatea unor acțiuni imediate pentru a limita cheltuielile și a evita o criză financiară.
Tanczos a concluzionat că, în afara problemelor de credibilitate, deficitul a generat presiuni suplimentare asupra economiei, iar corectarea acestuia va fi un proces complex, dar esențial pentru stabilitatea pe termen lung.
